Fizica. Probleme cu forțele Greutatea, Tensiunea din fir și Normala

 1. Un corp cu masa m=2kg este ridicat cu accelerația a=2m/s^2. Firul de susținere rezistă la o tensiune maximă Tmax=80N. Să se afle: a. Tensiunea în firul de susținere b.accelerația maximă cu care trebuie ridicat accelerat corpul pentru ca firul să se rupă.

2. Într-un lift care urcă frânat cu accelerația a=1m/s^2 se află un om cu masa m=100 kg. Să se afle: a.Valoarea forței cu care apasă omul pe podeaua liftului (N) b.Valoarea maximă a accelerației cu care coboară liftul, astfel încât omul să mai apese pe podea. 

3. De un fir este prins un corp cu masa m=0.5 kg. Corpul și firul se află într-un vagon care pornește accelerat. Pendulul deviază față de verticală cu unghiul a(alfa)=30grade. Să se afle accelerația vagonului și  tensiunea în fir în poziție finală.

4. Asupra unui corp cu masa m=2kg acționează sub unghiul a(alfa)=60grade o forță F ca în desen. Mișcarea corpului se face fără frecare cu accelerația a=1m/s^2. Să se afle valoarea forței F și valoarea forței cu care corpul apasă pe plan (N).

5. Un parașutist cu masa m=80kg întâmpină în cădere datorită aerului o forță de rezistență direct proporțională cu viteza instantanee F=-kv(vectorial). Parașutistul sare din avion de la o înălțime foarte mare și își deschide imediat parașuta. Știind că în imediata vecinătate a Pământului parașutistul cade cu o viteză limită v0=4m/s, să se afle: a. Constanța de proporționalitate k b. Accelerația parașutistului când viteza acestuia este v=2m/s.

6. Pe o masă orizontală se află două corpuri cu masele M=4kg și m=1kg legate prin intermediul unui fir inextensibil. Se trage corpul M cu o forță orizontală F=15N, mișcarea corpurilor făcându-se fără frecare. Să se afle: a. Accelerația sistemului b. Tensiunea din fir c. Accelerația sistemului și tensiunea din fir, dacă forța F formează cu orizontala un unghi a(alfa)=60grade.

Chimie. Probleme randament clasa 9-a

 1. Se supun descompunerii termice 200 kilograme CaCO3 cu un randament de 80%. Se cere masa de CaO obținută, volumul de CO2 degajat și puritatea varului obținut.

(Aveți mai întâi sus corespondența între unități de măsură)

(M-masa molară;     V-volum;        Vm-volum molar(=22,4 l/mol la 1mol de gaz în c.n.-condiții normale);                                                       

n-cantitatea de substanță;     cp-cantitate practică;     ct-cantitate teoretică;      p-puritate;

-randament, se citește “niu”)

b)  n=V/Vm  =>  V=n*Vm

V(CO2)=1,6*22,4=35,84  m^3  CO2

c)  CaO e impurificat de CaCO3 nereacționat 

n(CaCO3nereacționat)=ct-cp=n(CaCO3introdus)-n(CaCO3reacționat)

   n(CaCO3ner.)=2-1,6=0,4 kmol

   m=n*M

   m(CaCO3ner.)=0,4*100=40 kg CaCO3 nereacționat

m(var)= m(CaOimpur)=m(CaOpur)+m(CaCO3ner.)

                                     =89,6+40=192,6  kg CaO impur (var)

p(var)=m(CaOpur)/m(CaOimpur)*100=89,6/129,6*100=69,13 %

2. Se obțin 112 L (c.n.) de amoniac cu un randament de 80%. Se cer: masa de azot necesară(ct), Volumul de hidrogen necesar(c.n.) și volumul fiecărui reactant care nu a reacționat.

3. Se descompun termic 250 kilograme CaCO3 de puritate p% cu un randament de 91,3%. Se obțin 157,6 kg de var (oxid de CaO impur). Se cer puritatea p a CaCO3, puritatea varului obținut și masa de gaz și volum (c.n.) degajat.

Pentru această problemă avem 2 metode:

Chimie. Metodă de memorare a tabelului periodic

 

Te întrebi cum să reții tabelul periodic?

Încearcă asta:

Pentru cele mai importante elemente folosește niște propoziții după care să deduci elementele în ordine, poți să creezi propriul tip de exemple. Uite câteva:

• Perioada principală (A)

1 grupă: Lina kaută Rubin la ceas francez.
             Li Na  K     Rb          Cs      Fr

2 grupă:  Behăie Măgarul care sare bara.

                Be        Mg        Ca   Sr   Ba Ra

3 grupă: Bărbații aleg garantat în timpul nehotărârii.

               B           Al    Ga        In  Tl        Nh

 4 grupă: Că și germanii sunt plebei flămânzi.

                C  Si  Ge         Sn    Pb       Fl

5 grupă: Nu puneți ascuțitoare sub biroul micuț.

              N   P          As              Sb   Bi     Mi

6 grupă: O, scumpă segnorita, te pocnesc cu levierul.

              O   S           Se           Te  Po             Lv

7 grupă: Focul cel brutal invadează atelierul țesătorului.

              F       Cl   Br      I               At           Ts

• Perioada 4  mijloc:

Scoti visătorul crăcănat mănâncă fericit cozonac nins cu zinc

Sc Ti  V           Cr          Mn          Fe     Co         Ni   Cu Zn

Chimie. Configurația electronică

• Avem 7 straturi în învelișul de electroni: K, L, M, N, O, P, Q (1-7), de la 1 la 7 crește numărul maxim de electroni și energia electronilor(aceasta deoarece scade forța electrostatică dintre nucleu și electroni)
•  Fiecare strat se completează cu substraturi formate de orbitali(spațiul din jurul nucleului în care sigur există electroni). Avem 4 tipuri de orbital: 

1. s - într-un strat exista un singur orbital de acest tip și se completează cu maxim 2 electroni
2. p - într-un strat există 3 orbitali de acest tip care se completează cu maxim 6 electroni
3. d - Într-un strat există 5 orbitali de acest tip care se completează cu maxim 10 electroni
4.  f - Într-un strat există 7 orbitali de acest tip care se completează cu maxim 14 electroni

   Obs: după cum observați într-un orbital pot exista maxim doi electroni cu spin opus(adică unul se mișcă în sens orar și altul în sens antiorar sau invers) numiți electroni cuplați.  

• Stratul K(1) are un substrat⇾ 1s-maxim 2 electr.

          Stratul L(2) are 2 substraturi ⇾ 2s-max 2 electr.

                                                        ⇘ 2p-max 6 electr.     => max 8 electr. 

         Stratul M(3) are 3 substraturi ⇾ 3s-max 2 electr.

                                                        ⇘ 3p-max 6 electr.     => max 18 electr. 

                                                      ⤷  3d-max 10 electr.

            ș.a.m.d.

• Repartiția electronilor pe straturi se face după modelul:

Ca să fie mai ușor de înțeles:

 

• Exemple:

 

*unde vom avea o săgeată de la penultimul la ultimul strat are loc un salt electronic, pentru ca configurația să fie mai stabilă

*pentru a nu trebui de numărat de fiecare dată electronii:

Chimie. Exerciții cu izotopi

1. Elementul clor se găsește în natură sub formă de amestec de doi izotopi: A1=35 și A2=37 (nr. de masă), în proporție de 75% și 25%. Să se afle masa atomică relativă a elementului:

2. Hidrogenul are masa atomică relativă 1,008 și se găsește în natură sub forma unui amestec de doi izotopi: A1=1 (protiu) și A2=2 (deuteriu). Să se calculeze abundența izotopică a izotopilor hidrogenului.

3. Elementul E se găsește în natură sub forma unui amestec de doi izotopi: A1=63 și A2=65. Știm că masa atomică relativă a E este 63,6. Să se calculeze abundență izotopică.

4.